Prezenţa la Bucureşti a rockerului Bon Jovi a adunat mii de fani atât din România, cât şi din Bulgaria, show-ul oferit de american, considerat evenimentul muzical al anului, întrecând din toate punctele de vedere festivalurile B'Estfest şi Rock the City care au avut loc la finele săptămânii trecute. În ciuda celor peste 35 de grade Celsius care s-au înregistrat în Bucureşti în ziua concertului pe care Bon Jovi l-a susţinut în Capitală, în Piaţa Constituţiei nu aveai loc să arunci un ac cu mai bine de două ore înainte de începerea show-ului. Mii de oameni veneau din toate părţile, doar o mică parte dintre aceştia, fără bilete, încercând să-şi găsească locuri cât mai bune în afara spaţiului de concert. Cei mai mulţi, fericiţi posesori de tichete, se străduiau să ajungă la cele două bariere de control pentru a pătrunde în incinta arenei. În faţa primei stavile era însă o incredibilă aglomerare umană care te făcea să crezi că este imposibil de ajuns în perimetrul show-ului.
Singura şansă de izbândă era să te înarmezi cu răbdare şi cât mai puţine haine pentru a izbuti să învingi căldura sufocantă şi înghesuiala inimaginabilă. În medie, coşmarul de a ajunge în aria de concert a durat în jur de trei sferturi de oră, dar nimic nu a diminuat entuziasmul fanilor, fie că a fost vorba de cei cu acces în Normal Circle, unde un tichet a costat 186,4 lei, cei de la Peluza Parlament (159,8 lei; după epuizarea biletelor la preţ promoţional de 138,5 lei), de la Golden Circle (298,2 lei), de la Tribună (372,8 lei), sau din zona VIP (479,3 lei). Nici chiar cozile de zeci de persoane de la toalete nu i-au descurajat pe fanii care au consumat din belşug mai ales bere, dar şi îngheţată, în timpul recitalurilor celor două trupe româneşti, QuantiQ şi Stillborn, alese de organizatori în urma unui concurs pentru a cânta în deschiderea concertului celebrei formaţii americane.
Show desăvârşit
Pe uriaşa scenă instalată în Piaţa Constituţiei, cu o punctualitate dezarmantă, la ora 20, au urcat cei cinci fantastici Jon Bon Jovi (voce, chitară), Richie Sambora (chitară, backing vocals), Tico Torres (tobe, percuţie), David Bryan (clape, pian, backing vocals) şi Hugh McDonald (bas, backing vocals). Bon Jovi, într-o formă de zile mari, chiar dacă la începutul lunii a suferit o operaţie chirurgicală la genunchi, a venit îmbrăcat într-un tricou bleu fără mâneci, şi pantaloni negri.
Starul american, care arată excelent la cei 49 de ani ai săi, s-a adresat spectatorilor numindu-i „fraţii şi surorile mele" şi i-a îndemnat să-şi ridice mâinile în acordurile primei piese, „Raise Your Hands". Au urmat „You Give Love a Bad Name" şi „We Weren't Born to Follow", în timpul acesteia din urmă pe ecranul uriaş instalat pe scenă rulând imagini cu Barack Obama, Jimi Hendrix, Martin Luther King şi Bob Dylan, dar şi fotografii cu tancurile din piaţa Tiananmen din Beijing. După „Lost Highway", vedeta americană s-a adresat publicului: „Bună seara, Bucureşti! Este prima dată când venim aici şi este grozav. Sper că este destul de cald pentru voi. Voi încerca să ridic temperatura", a glumit Bon Jovi cu fanii topiţi de caniculă, înainte de a cânta „It's My Life". Sărbătoritul spectacolului a fost chitaristul Richie Sambora, recent ieşit dintr-o clinică de dezintoxicare, care luni împlineşte 52 de ani. Fanii, dar şi colegii de trupă i-au cântat „La mulţi ani" cu această ocazie. Gestul a fost repetat şi când chitaristul şi solistul trupei au cântat, pe o pasarelă din mijlocul publicului, piesa „Bed of Roses". Jon Bon Jovi a luat atunci din public un steag al României cu numele trupei Bon Jovi imprimat pe pânză şi l-a pus în jurul gâtului.
Un bis cât un concert
Bisul trupei a fost unul neobişnuit, putând fi considerat o a doua parte a concertului, deoarece a durat foarte mult. Deşi muzicienii au promis de mai multe ori că vor reveni la Bucureşti, încercând astfel să calmeze avântul publicului, membrii trupei nu se mai dădeau duşi de pe scenă, deşi de la primele acorduri trecuseră deja trei ore. Printre altele, ei au mai cântat „Livin' On A Prayer", „Always", „These Days", pentru a încheia cu un clasic cover după „Twist and Shout"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu