Am pozat vilele vameşilor din Albiţa. Îţi taie respiraţia

Autor: Răzvan Moldoveanu

Niciun vameş n-a fost arestat în cadrul operaţiunii din februarie. Cei cu 10-15 ani vechime sunt de neclintit şi afişează averi opulente.

Casa lui Emil Bordeianu, şeful biroului vamal Albiţa

Procurorii DNA care au acţionat în Vama Albiţa au cernut grâul de neghină. În cazul scandalului de corupţie, în plasa anchetatorilor au căzut iniţial 53 de poliţişti de frontieră şi, inexplicabil, niciun vameş. E cu atât mai surprinzător cu cât în denunţul său, comisarul-şef Valeriu Bodoga, care înainte de a fi numit la comanda IJPF a fost şeful PTF Albiţa, face referire nu numai la poliţiştii de frontieră corupţi, ci şi la vameşi. Absolut inexplicabil, în referatul DNA nu se face nicio referire la vreun vameş. “Au ajuns după gratii cei mai mici dintre ei, cei care nu au nici super vile sau averi. Mulţi dintre ei chiar sunt amărăţi, înglodaţi în datorii, care nici bani de avocaţi nu au avut", a spus, sub protecţia anonimatului, un lucrător de la vama Albiţa.

La şase luni de la descinderile în forţă ale mascaţilor, în Vama Albiţa a fost instituită legea tăcerii. "Nu am ce să vă spun", a fost singura frază, seacă, a lui Emil Bordeianu, şeful biroului vamal Albiţa. Bordeianu, care are un frate deputat PNL de Vaslui, s-a remarcat printr-o declaraţie publică, imediat după descinderile de la poliţia de frontieră din Albiţa când a afirmat că în mandatul său la vamă nu au existat fapte de corupţie. Bordeianu nu a vrut să vorbească nici despre averea pe care a strâns-o el şi nici despre vilele impozante pe care subordonaţii săi şi le-au ridicat în Huşi.

Vameşul Oancea are 1.400 de lei salariu şi o vilă uriaşă

Unul din cei mai înstăriţi vameşi din Huşi este Daniel Oancea. Acesta deţine, împreună cu soţia, un teren în Costineşti, unul în Huşi, un apartament în Huşi, o garsonieră în Iaşi. Şi în plus şi-au ridicat o vilă ce-ţi taie răsuflarea.

Experţii imobiliari susţin că, aşa cum arată acum construcţia, aceasta are o valoare de piaţă de cel puţin 120.000 de euro. Ştiţi care sunt datoriile familiei? Zero lei şi zero bani. Aceasta ar fi prima informaţie surprinzătoare. A doua este câştigul lunar al familiei. Astfel, potrivit declaraţiei de avere, Daniel Oancea a avut în 2010 un venit net anual de 17.000 lei, adică, lunar a luat în mână 1.400 de lei. Soţia acestuia este medic stomatolog şi a câştigat în 2010 aproape 37.000 lei, adică 3.000 lei lunar.

Vameşii vor să credem că se hrănesc cu aer

Cumulând cele două venituri, reiese că familiei i-a intrat în conturi, în 2010, câte 4.400 lei lunar, adică puţin peste 1.000 euro. Ducând la extrem calculul nostru şi admiţând prin absurd că în ultimii 10 ani familia ar fi avut constant acelaşi venit, ar reieşi o agoniseală de 120.000 de euro. Dar proprietăţile acestora sunt mult mai valoroase. Şi, în plus, în cei 10 ani luaţi ca perioadă de calcul, familia nu ar fi trebuit să mai mănânce, nu ar fi trebuit să-şi cumpere nici măcar o pereche de chiloţi. De concedii sau alte distracţii, nici nu e cazul să mai vorbim.

Bugetul unei familii care câştigă în jur de 1.000 de euro lunar este doar unul de supravieţuire în România. Mâncarea costă lunar 400 de euro. Întreţinerea (utilităţile) costă în medie 100 de euro lunar, cablul, internetul încă 25 de euro, abonamentele telefonice circa 40-50 de euro, benzina costă cel puţin 100 de euro. Acestea sunt cheltuielile de bază, de care nu poţi scăpa şi se ridică la 675 de euro. Se adaugă costurile cu hainele, minim 50 de euro/lună la o medie anuală. Zilele de naştere ale rudelor apropiate, sărbătorile, costurile cu alcoolul şi ţigările sunt alte cheltuieli mărunte dar care se adaugă. Apoi sunt costurile cu curăţenia casei, cumpăratul mobilei, al perdelelor şi covoarelor, electrocasnicele - toate aceste bunuri de folosinţă îndelungată se răsfrâng obligatoriu în bugetul de cheltuieli. Şi n-am pus la socoteală copiii, costurile cu hainele, rechizitele, gadgeturile, banii de buzunar. Toate aceste rubrici de cheltuieli se adună şi depăşesc lejer mia de euro câştigată lunar de vameşul Oancea şi soţia sa.

Aceştia au mai multe case, teren în Costineşti (zonă scumpă) şi mai reuşesc să şi mănânce, să se îmbrace şi să n-aibă niciun leu datorie.

Acelaşi calcul este valabil pentru toţi ceilalţi vameşi din Albiţa care au completat senini declaraţiile de avere ca şi cum ar fi fost suficient ca veniturile declarate să fie echivalente cu valoarea vilelor în care stau. Or vilele sunt bunuri care pot fi luate în calcul după ce tai toate celelalte cheltuieli vitale pentru supravieţuire. Vameşii vor să arate că ei se hrănesc cu aer.

În familia Beanu, atât Victor cât şi Cristina sunt inspectori vamali

Ei deţin trei terenuri: intravilan Costineşti (Constanţa), cumpărat în 2005, de 500 mp, un altul agricol în Huşi, cumpărat în 2006, de 1.100 mp. Al treilea e intravilan Huşi, cumpărat în 2003, de 1.000 mp.

Familia are în proprietate o casă în Huşi de 160 mp, construită în 2004. Cea mai recentă achiziţie imobiliară a familie este un apartament de 60 mp, situat în Iaşi şi cumpărat în 2011.

La capitolul “auto", în declaraţia de avere a celor doi figurează un Land Rover Freelander, an de fabricaţie 2003.

La datorii, este notată o “ipotecă persoană fizică", din 2011, scadentă în 2016, cu o valoare 50.000 euro.

În 2010, Victor Beanu a încasat de la vamă 24.252 lei, în timp ce salariul soţiei sale, Cristina Beanu, inspector vamal superior, a fost de 47.782 lei.

Daniel Oancea este inspector vamal principal, biroul vamal Albiţa

Are un teren intravilan în Costineşti (Constanţa), cumpărat în 2005, de 500 mp.
Un altul este în intravilanul oraşului, cumpărat în 2004, de 404 mp.

Acesta deţine un apartament în Huşi, cumpărat în 2001, cu o suprafaţă de 84 mp şi o garsonieră în Iaşi, cumpărată în 1989, de 38 mp. Totodată, pe terenul din Huşi, familia îşi ridică o construcţie impozantă.

Oancea nu are maşină, dar, potrivit declaraţiei de avere, niciun leu datorie.
Venit anual al lui Oancea a fost în 2010 de 17.078 lei. Soţia sa, Livia, medic stomatolog, a adus anul trecut în casă 36.869 lei.

Emil Bordeianu, şef birou vamal, Albiţa

Teren intravilan în Huşi, dobândit în 2007, ca donaţie, cu o suprafaţă 1.908 mp. Are o casă de locuit Huşi, de 208 mp, construită în din 2010. Nu are maşină. Datorii: 27.000 euro, credit contractat în 2008 la Raiffesen, scadent în 2028. O datorie la Liviu Sasu, din 2010, scadentă în 2015, de 14.000 euro. Card descoperit Raiffesen, contractat în 2011, de 24.000 lei. Venit anual: 75.741 lei, ca şef birou vamal. Soţia, Paula, este administrator la SC Bindinstalcons Huşi şi a câştigat 5.702 lei în 2010.

Paul Manole este controlor vamal superior, la Biroul Vamal Albiţa.

Deţine 1.032 mp intravilan Huşi, teren cumpărat în 1995. Are şi o casă de locuit în Huşi, din 1998, de 320 mp, construcţie în regie proprie. Deţine un Opel Vectra (2001). Manole are un credit la BRD, contractat în 2008, scadent în 2013, în valoare de 33.500 lei

Venit anual încasat de Manole a fost în 2010 de 24.299 lei. Soţia, pensionară, a încasat tot anul trecut doar 9.600 lei, adică 800 lei pe lună.

Sorin Bucur, agent II la Poliţia de Frontieră Vaslui

Deţine o vilă impozantă. Terenul a fost cumpărat în 2002, iar construcţia casei a fost finalizată recent. Venitul annual al lui Bucur a fost de 26.000 lei. Potrivit ziarului “Vremea nouă", agentul are şi două credite, unul de 51.000 lei şi un altul de 6.000 euro.

Într-o declaraţie acordată aceluiaşi ziar, Bucur afirma că şi-a făcut casa după 25 de ani de muncă. “Eu sunt fiu de miliţian şi tata mi-a lăsat moştenire un apartament, dar mi-au plăcut întotdeauna casele mari. E plăcerea mea", a spus Bucur în februarie 2011 pentru ziarul “Vremea Nouă".

Mihai Surdu, agent II, Poliţia de Frontieră Vaslui

Are o vilă în Huşi şi două terenuri agricole în comuna Duda Epureni. Acesta mai deţine două spaţii comerciale, unul în Huşi şi unul în Duda Epureni.

Surdu a avut un venit anual de 27.000 lei, iar soţia de 15.000 lei. Pe site-ul Poliţiei de Frontieră Vaslui, ultima declaraţie de avere completată a fost în 2009.

REACŢII

Despre mutarea şefului de vamă de la Timiş la Arad

“Asta e chiar amuzant. Cel de acolo putea fi tras la răspundere măcar pentru management defectuos"
Laura Ştefan, coordonatoarea programelor anticorupţie din cadrul Societăţii Academice din România

Despre faptul că la Albiţa au fost doar poliţişti de frontieră, fără vameşi

“Probabil că cei de la vamă nu au cooperat şi nu au acceptat infiltrarea unui agent sub acoperire"
Laura Ştefan, coordonatoarea programelor anticorupţie din cadrul Societăţii Academice din România

REŞEDINŢA ŞEFULUI VĂMILOR DIN VESTUL ŢĂRII, AUREL MĂTIUŢ

Credeţi că această vilă a putut fi cumpărată cu doar 55.000 de euro?

Georgeta Petrovici

În celălalt capăt de ţară, la Arad, Aurel Mătiuţ stă la adăpostul uriaşei sale reşedinţe, imaginea alăturată nereuşind să redea proporţiile reale. Mătiuţ a fost şeful Direcţiei Regionale a Vămilor Timişoara. În februarie 2011, când au avut loc descinderile din Moraviţa, directorul Aurel Mătiuţ s-a internat în spital, invocând probleme cardiace. În urmă cu două săptămâni a fost retras la bază, devenind director peste vămile din Arad.

Putea fi penalizat măcar pentru management defectuos

Mătiuţ a scăpat total neatins de iureşul făcut de DNA în vama Moraviţa, unde, în două valuri succesive, au fost arestaţi 110 vameşi şi poliţişti de frontieră. "Mutarea sa la Arad sună chiar amuzant. Putea fi tras la răspundere măcar pentru management defectuos", afirmă Laura Ştefan, coordonatoarea programelor anticorupţie din cadrul Societăţii Academice din România.

Un denunţător din Ploieşti susţine că a negociat cu Aurel Mătiuţ, în vila acestuia din Arad, scutirea de la vămuire a unor transporturi mari de uleiuri minerale. Faptele n-au fost demonstrate, însă denunţătorul a vorbit despre zona spa de la subsolul vilei, mobila din lemn masiv şi de limuzinele din garaj.

Experţii evaluează casa la cel puţin 200.000 de euro

Potrivit declaraţiei de avere, casa, cu o suprafaţă de 300 mp, a fost cumpărată chiar în anul în care a preluat şefia DRAOV Timişoara, adică în 2008, cu suma de 55.000 de euro.

Menţionăm că pentru o casă cu aceeaşi suprafaţă se cere în prezent în Arad 200.000 de euro, în contextul în care, potrivit agenţilor imobiliari, preţurile din 2008 până în prezent au scăzut cu aproximativ 50%. Mătiuţ se încurcă în calcule când vine vorba de maşini. El deţine, potrivit ultimei declaraţii, un Mercedes din 2003 şi un VW Golf din 2006, însă atunci când a preluat conducerea DRAOV nota în declaraţia oficială numai prima maşină, menţionând alt an de achiziţie.

Deşi subordonaţii i-au fost arestaţi pe capete, Mătiuţ a declarat la momentul respectiv că lui nu i-a fost semnalat faptul că se lua şpagă în vămi. Cu toate acestea, oamenii din subordine l-au arătat cu degetul. Vameşul Gheorghe Verdeţ a declarat în faţa anchetatorilor că "în virtutea relaţiilor mele cu şeful Biroului Vamal Moraviţa şi cu directorul de regională Aurel Mătiuţ, aceştia mi-au solicitat să verific ce sume se încasează ca mită de la traficanţii de ţigări deoarece mare parte din aceşti bani le erau remise lor, iar în ultima perioadă constataseră că primesc mai puţini bani". Acuzaţiile n-au fost probate, DNA menţionând că Mătiuţ nu are calitatea de învinuit.