Ultimele împrumuturi acordate de FMI şi de UE vor ajuta Grecia pentru o perioadă de timp dar va fi dificil pentru eleni să se pună din nou pe picioare. Ţara lor a fost ruinată de trei regimuri politice diferite care au creat un sistem economic bazat pe consum, relatează Spiegel Online.
În fiecare zi la prânz în faţa tribunalului din Atena se strânge o mulţime de oameni pentru ca mai apoi să se îndrepte spre adăpostul din spatele pieţei Omonia. Pensionari, şomeri, imigranţi aşteaptă să primească pachete cu mâncare de la biserici. Unul dintre ei este Georgios Levedogiannis, şomer în vârstă de 38 de ani. Vine de nouă luni să îşi primească pacheţelul cu mâncare. Spune că nu are de ales, doar aşa poate supravieţui. Lucra de şapte ani la aeroportul din Atena până când în 2009 a fost dat afară. Are hainele curate deşi doarme în adăposturile oferite de Crucea Roşie şi mănâncă la biserică. Cu lacrimi în ochi mărturiseşte că nu mai are bani deloc şi îi este foarte greu să se angajeze căci nu are relaţii.
Aproape toate cele 400 de biserici din Grecia împart mâncare săracilor. Un voluntar povesteşte că numărul nevoiaşilor creşte pe zi ce trece şi nu se ştie dacă această situaţie se va rezolva curând. Cel mai probabil că nu, pentru că în urmă cu o săptămână Grecia a adoptat un nou plan de austeritate pe 5 ani. A împrumutat de la Uniunea Europeană şi de la FMI 12 miliarde de euro fără de care nu şi-ar putea înapoia datoriile. "Fără acest împrumut Grecia nu ar fi putut supravieţui, este de părere guvernatorul Băncii Naţionale a Greciei, George Provopoulus, în ciuda faptului că opoziţia a încercat să împiedice acest lucru. Elenii au ajuns la limită, nu mai au de unde să li se ia mai mult de cât li s-a luat până acum. Fără urmă de îndoială, deficitul sistemului politic existent a împiedicat punerea în aplicare a politicilor care ar fi putut evita aceste măsuri drastice. Acum plătim pentru greşelile din trecut."
Elita a sărăcit ţara
Acest împrumut va ajuta Grecia câteva luni timp în care moneda euro se va aprecia puţin. În ultimele decenii în Grecia, elita politică, formată din familiile Papandreou, Karamanlis şi Mitsotakis, a cheltuit miliarde de euro pe care guvernul nu îi avea. A fost o perioadă în care cei aleşi s-au îmbogăţit substanţial din datorii, iar ţara a prosperat. Oricine avea acces la fonduri publice îşi cumpăra „prieteni" şi voturi înainte de alegeri. Rezultatul a fost o democraţie feudală condusă de generaţii diferite ale aceloraşi familii numite mai sus.
În tot acest timp populaţia Greciei s-a obişnuit să trăiască după propriile mijloace. Fiecare a luat de unde a putut. Evaziunea fiscală a ajuns la nivelul miliardelor în rândul celor bogaţi în timp ce săracii şi funcţionarii publici au deschis porţile pentru luare de mită. Acum primul ministru, Georgios Papandreou, trebuie să repare ceea ce tatăl său a încercat să construiască, un sistem în care oamenii iasă la pensie mai repede şi muncesc mai puţin. Tatăl lui Papandreou, membru fondator al partidului socialist PASOK, a mărit substanţial datoria ţării în timpul în care a fost la putere după ce le-a oferit numeroase sume acoliţilor şi suporterilor săi.
Între timp conservatorii Karamanlis au alternat la putere cu familia Papandreous şi au rămas unii dintre cei mai puternici democraţi ai ţării. În campania electorală din 2004 Karamanlis a promis o reformă a ţării. După câştigarea alegerilor s-au iscat scandaluri din pricina proprietăţilor imobiliare în valoare de miliarde de euro oferite apropiaţilor şi a diferitelor sume de bani sustrase din fondul public. Sub puterea lui Karamanlis au fost falsificate datele din raporturile financiare trimise Uniunii Europene şi au fost oferite posturi administrative membrilor familiei acestuia cu puţin timp înainte ca el să fie demis. După mandatul acestuia datoriile statului s-au dublat.
Uniunea Europeană are încredere în Papandreou
Acum prim-ministru este Papandreou iar principalul adversar al său este chiar fostul lui coleg de cameră din facultate, Antonis Samaras. Uniunea Europeană este însă mulţumită de Papandreou care încearcă să reducă din costurile ţării. Pe de altă parte, Samaris promite poporului scăderea taxelor şi o renegociere cu UE cu privire la planul de austeritate. Popularitatea lui Papandreou a scăzut în ultimele săptămâni, la fel şi cea a partidului său, PASOK, timp în care Samaris s-a bucurat de mai multă susţinere din partea poporului. Având în vedere acest fapt, Papandreou i-a sugerat lui Samaris o coaliţie a celor două partide pentru salvarea ţării. Mai mult acesta era dispus să renunţe la funcţia de prim-ministru în cazul în care Samaris va accepta o nouă alianţă. Deşi propunerea trebuia să fie confidenţială, Samaris a alertat jurnaliştii şi în timpul unei şedinţe de parlament s-a arătat neinteresat de
„Indiferent dacă cei doi se vor alia sau nu, Grecia riscă să îşi înfunde întreaga economie", este de părere un profesor de economie citat de jurnaliştii germani. Iar fostul economist al FMI, Kenneth Rogoff a avertizat că în cazul în care Grecia continuă planul de austeritate al Uniunii Europene se va afla în recesiunie pentru foarte mult timp iar la sfârşitul zilei vor ieşi mereu în lipsă. Dar Grecia a adoptat deja planul de austeritate.
Atena a reuşit să reducă deficitul bugetar de la 15,4 la sută din produsul intern brut la 10,6 la sută în 2010 datorită primului pachet de austeritate. Guvernul a redus salariile şi pensiile iar 200.000 de oameni au fost disponibillizaţi anul trecut. La sfârşitul lunii martie şomajul a atins nivelul record de 15 la sută. Salariile din sectorul privat au scăzut şi ele cu 10-20 la sută, consumul produselor a scăzut cu 10 la sută iar recesiunea s-a intensificat. Se preconizează că situaţia nu se va îmbunătăţii ci din contra, va fi mai rău. Planul de austeritate aprobat săptămâna trecută prevede creşteri fiscale şi reduceri de cheltuieli dar impozitele pe proprietăţi vor creşte. De asemena guvernul a promis să ia măsuri împotriva evaziunii fiscale deşi nimeni nu ştie exact ce se va face în această privinţă.
Grecia îşi vinde activele de stat
Aproximativ 150 de mii de angajaţi din sectorul public îşi vor pierde locurile de muncă până în 2015 iar vânzarea activelor de stat va mări bugetul ţării cu 50 de milioane de euro, după cum prevede pachetul de austeritate. Stadioane olimpice scoze din uz şi avioane învechite vor fi greu de vândut dar guvernul deţine mii de kilometrii pătraţi de teren pe coasta Greciei de pe care speră să scoată bani. Mai mult, guvernul va scoate la vânzare o parte din compania de utilităţi PPC investitorilor din sectorul privat deşi membrii opoziţiei s-au opus vehement acestei decizii. În timpul şedinţei de parlament în care s-a luat această hotărâre în mai multe regiuni din Grecia s-au stins lumini în semn de protest.
Grecii vorbesc cu dispreţ despre clasa politică care a dus ţara în paragină şi susţin că politicienii au în continuare un singur interes, acela de a-şi menţine privilegiile. Nu îi interesează altceva, mai scriu jurnaliştii de la Spiegel Online. Şi asta pentru că angajaţii parlamentului câştigă pe an cât ar trebui să primească în 16 luni şi pentru că politicienii oferă bonusuri membrilor familiei, prietenilor sau celor care i-au ajutat.
Fiecare guvern nou venit la putere a angajat mii de oficiali şi funcţionari fără a-i concedia pe cei vechi, nimeni nu s-a interesat de acest aspect atât timp cât lor le-a fost bine. Acum grecii resping clasa politică, un sondaj efectuat în luna mai a arătat că 71 la sută din eleni nu au încredere în guvern în timp de 76 la sută dintre ei nu au încredere nici în membrii opoziţiei.
de IULIA BOIERIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu