Regizorul Cornel Todea, turnător la 15 ani
CNSAS susţine în instanţă calitatea de colaborator al Securităţii a directorului Teatrului „Ion Creangă“. Cornel Todea (76 de ani) ar fi colaborat cu Securitatea încă de la vârsta de 15 ani, cu numele de cod „Cucu“ şi „Cornescu“.
Relaţia ciudată a elevului Cornel Todea cu Securitatea Poporului ar fi început în 1950, pe când era la Liceu „IL Caragiale" din Bucureşti. Todea era anchetat pentru redactarea unui manifest împotriva statului comunist. Adolescentul a cedat şi a semnat un angajament „pentru acoperirea informativă a colegilor de clasă", iar Securitatea i-a dat numele conspirativ „Cucu". Potrivit rapoartelor realizate de securişti, „Cucu" a fost un pion-cheie în descoperirea organizaţiei „Pătratul Roşu"- formată din elevi şi eleve în frunte cu Maria Catacuzino, din care făceau parte mai mulţi fii de foşti miniştri şi urmaşi ai fostei aristocraţii româneşti -Ghica şi Sturdza. Trei liceeni, Maria Catacuzino (17 ani), Radu Miclescu (17 ani) şi Mihai Sturdza, au fost internaţi în colonii de muncă, fiind acuzaţi că ajutau cu pachete fugarii din munţi şi că difuzau manifeste cu caracter duşmănos. Cornel Todea ar fi fost arestat, câteva luni, în acest dosar.
Afacerea „Pătratul Roşu"
Cel mai dramatic episod din afacerea „Pătratul Roşu" ar fi tentativa de sinucidere a Mariei Catancuzino din data de 22 februarie 1955. Tânăra a ajuns la epuizare psihică şi fizică din cauza regimului de închisoare foarte dur şi a faptului că nu a fost eliberată după ce i-a expirat, la 3 ianuarie 1955, mandatul de reţinere. „Organizaţia a fost descoperită tocmai ca urmare a sesizării organelor de Securitate de către Domnia Sa, iar arestarea lui, alături de ceilalţi membri ai organizaţiei, s-a produs din cauza lipsei de comunicare dintre departamentele statului.
Eliberarea a survenit imediat după aflarea calităţii de colaborator de către ofiţerii de anchetă penală", acuză CNSAS. Contactat telefonic, Cornel Todea a negat, ieri, orice implicare în dosarul „Pătratul Roşu", spunând că totul este o invenţie a ofiţerilor de Securitate şi că nu cunoaşte pe niciunul dintre tinerii implicaţi. „Este o mare minciună. În acest caz nu există nicio notă informativă semnată de mine", s-a arătat revoltat acesta.
Abandonat din reţea după 18 ani
CNSAS arată că regizorul a continuat relaţia cu Securitatea în timpul studenţiei şi după angajarea sa în calitate de asistent la Institutul de Teatru şi a făcut mai multe delaţiuni. Din 1965, ar fi fost folosit în calitate de colaborator în cadrul obiectivului Radioteleviziune şi a fost abandonat din reţea în mod oficial la 26 ianuarie 1968. Totuşi, regizorul a continuat legătura cu ofiţerul de Securitate şi a semnat informări cu iniţialele „C.T.", „T.C." sau „Cornescu".Simultan cu colaborarea,Todea s-a aflat în atenţia Securităţii şi ca urmărit, în perioada 1971-1973, pentru relaţii neoficiale cu cetăţenii străini, dar şi între anii 1982-1984, pentru clarificarea naturii legăturilor cu un român stabilit ilegal în Franţa şi cu jurnalişti francezi cunoscuţi cu manifestări ostile la adresa Republicii Socialiste România. Numele conspirativ de urmărit erau „Regizorul" şi „Tudor".
Note informative
Zeci de regizori, scenarişti, operatori TV sau actori, colegi de platou cu Cornel Todea, ar fi fost turnaţi la Securitate de acesta. Într-o notă, furnizată de acesta, la 1 iulie 1961 se arată: „Sursa a avut o discuţie în ziua de miercuri, 28 iunie, seara, în care regizorul Paul Barbăneagră, de la studioul «Alexandru Sahia» de filme documentare, i-a expus planul său de a fugi în Turcia cu ajutorul unei bărci confecţionate din două cauciucuri mari de automobil şi legate cu chingi, permiţând umflarea lor cu gura". Pe baza acestei note, Securitatea a decis supravegherea operativă a lui Paul Barbăneagră. „Cucu" ar fi oferit materiale importante despre oameni din televiziune - Dan Jelescu, Mihai Constantinescu, Mircea Constantinescu, Valentin Plătăreanu, Petre Hîrjovschi, Eva Dragomir, Anatol Cavlescu, Anton Iordache, Doru Segal, Mirel Ilieşu ş.a.
Într-o altă notă, de la15 octombrie 1956, „Cucu" ar fi semnalat informaţii despre conferenţiarul catedrei de grimă (machiaj) Romaniţa, care era şi maestrul machior al Teatrului Naţional. „Acesta din urmă nu scapă nicio ocazie pentru a face bancuri la adresa regimului sau a evreilor. În acest timp, el îşi manifestă regretul faţă de regimul trecut, când ducea o viaţă «grea» cu nouă salarii şi maşină la scară", scria „Cucu".
„Copil fiind m-am visat erou"
Cornel Todea cere judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti să respingă solicitarea CNSAS. El a explicat că a fost forţat să colaboreze cu Securitatea la 14 ani, pentru a nu-şi pune în pericol părinţii. Regizorul a explicat că a scris pe o foaie întreagă să moară comunismul şi a încheiat cu formula „Cu Dumnezeu la Treabă". Aceasta reprezenta pentru Securitate o probă de educaţie în spirit legionar.
„Copil fiind m-am visat erou, plin de curaj, drept, justiţiar, model fiind părinţii mei. Visul meu a eşuat. Astăzi este greu să-mi explic spaimele, laşităţile, compromisurile, schizoidia existenţei mele. «Colaborator» silit am încercat să nu fac rău nimănui. Că am încercat să fac tot binele care mi-a stat în putere. Ca artist am încercat să mă salvez", şi-a mărturisit păcatele Cornel Todea în înscrisurile de la Curtea de Apel Bucureşti.
"Astăzi este greu să-mi explic spaimele, laşităţile, compromisurile, schizoidia existenţei mele. «Colaborator» silit am încercat să nu fac rău nimănui. Că am încercat să fac tot binele care mi-a stat în putere. Ca artist am încercat să mă salvez.''
Cornel Todea directorul Teatrului „Ion Creangă"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu