Manolescu: "Nu poţi da afară un profesor prost"

Rezultatele de la Bacalaureat 2011sunt oneste, foarte aproape de adevăr, iar dacă examenul ar fi cu adevărat riguros procentul scăzut al celor care l-au trecut s-ar mai reduce o dată la jumătate. O spune profesorul universitar şi criticul literar Nicolae Manolescu, care afirmă că vina pentru un asemenea rezultat slab o poartă nişte mentalităţi statornicite atât printre elevi, cât şi printre profesori.

Pentru rezultatele slabe de la Bacalaureat 2011, Nicolae Manolescu spune ca de vina sunt atat profesorii, cat si elevii

Ceea ce s-a întâmplat la Bacalaureat 2011, un procent de promovare scăzut, s-a mai întâmplat o dată pe vremea când Andrei Marga era ministru al Învăţământului, spune profesorul Nicolae Manolescu, dar imediat atunci, în cei doi ani care au urmat, procentul de promovare a urcat foarte rapid la cote extrem de înalte, de 80-90%. "Am scris la vremea respectivă că nu este posibil la o distanţă de doar un an sau doi să fie copii atât de diferiţi. Ceea ce era diferit era exigenţa la examen.Rezultatul de anul acesta este unul onest, foarte aproape de adevăr, care pune în evidenţă un declin al şcolii din România".

Declinul are la bază nişte mentalităţi statornicite atât printre elevi, cât şi printre profesori. Elevii au ajuns să creadă că şcoala nu le foloseşte la nimic, că nu au nici un câştig de pe urma liceului, iar profesorii că nu au de ce să-şi facă meseria cum trebuie când sunt atât de prost plătiţi: "De ce să se străduiască profesorul care porneşte de la un salariu de 750 de RON şi ajunge cu toate gradele la 1300 de RON? Dar dacă este o meserie care nu se poate face fără vocaţie aceea este profesoratul, iar în învăţământul de astăzi sunt destui profesori fără vocaţie. Un profesor fără vocaţie însemnă să le grevezi copiiilor viitorul. Nu ne gândim că aceşti copii sunt generaţia care ne vor opera, cei care ne vor învăţa la rândul lor, cei care ne vor ţine predici la biserică, nu ne gândim că ne vom da pe mâna unor oameni fără o minimă pregătire..". Profesorii preferă să dea meditaţii, care sunt scumpe şi pe care nu şi le permit toţi copiii, în plus, s-a dovedit anul acesta la Bacalaureat, sunt şi ineficiente. "Sistemul de a face cu mai mulţi deodată se vede că nu dă rezultate. Eu vă spun, am foşti studenţi profesori care refuză să dea meditaţii, fac cu copiii doar la clasă, şi cărora nu le-a picat nici unul BAC-ul", spune profesorul Manolescu. Iar practica unor profesori de a nu lucra cu copiii la clasă pentru a-i obliga să vină la ei la meditaţii este nu numai o ipocrizie, când vorbesc de salariile mici din învăţământ, dar şi o ticăloşie.

Din păcate, continuă el, nu poţi da afară un profesor pentru că este slab. Regulamentul Corpului Didactic prevede pentru evaluarea unui profesor criterii morale sau penale, dar nu şi criterii de competenţă profesională. Mai precis, un profesor poate fi dat afară dacă face avansuri sau bate copii, dar nu şi dacă e prost. "Vine Inspectoratul, îi dă o notă proastă, dar care nu are nici o valoare. Eu cred că un profesor căruia nu i-a trecut nici un copil de la clasă BAC-ul, cum s-a întâmplat în unele judeţe, poate fi dat afară", spune Nicolae Manolescu, care adaugă: "Marea problemă este însă că nu avem destui profesori". Iar dacă Bacalaureatul ar fi cu adevărat un examen exigent, procentul scăzut al celor care l-au luat anul acesta s-ar mai reduce o dată la jumătate.

Ce soluţii vede Nicolae Manolescu pentru ca şcoala românească să-şi recapete criteriile de performanţă, în afară de copiii care trebuie să pună cu adevărat mâna pe carte? Prima dintre ele este un Bacalaureat diversificat, în funcţie de talentele şi interesele fiecăruia: "Să vă dau un exemplu: în Franţa sunt patru tipuri de Bacalaureat. Este cel tehnic, cel ştiinţific, cel umanist şi cel combinat, şi este firesc să fie aşa. Nu trebuie să-i pedepseşti pe copii, ci să le dai o şansă. E o nenorocire să-i obligi să dea examen la materii pentru care nu au nici o chemare, că nici Einstein nu ştia să cânte la pian şi nici Enescu să rezolve probleme de fizică". Cea de-a doua soluţie este redeschiderea şcolilor de meserii, spre care să se îndrepte toţi copiii care nu fac faţă exigenţelor pe care le presupune de fapt un liceu în care se face cu adevărat carte. "Aveam un vecin care avea două loaze copii. Ei, copiii ăştia, care nu se omorau cu şcoala, îi făceau şi îi desfăceau motocicleta în 20 de minute. I-am zis: Dă-i la o şcoala profesională, nu vezi ce buni sunt, ei or să câştige mulţi bani şi or să te ţină şi pe tine la bătrâneţe! El nu şi nu, că vrea ca ei să facă liceul. I-a dat la liceu şi căra tot timpul plase ca să-i treacă clasa. De aia s-au desfiinţat şcolile profesionale, că nu mai aveau candidaţi, însă ele le dădeau copiiilor o şansă de a face lucrurile la care sunt buni şi pe care le place să le facă". Nu în ultimul rând, mai spune Nicolae Manolescu, profesorii ar trebui să fie bine plătiţi.

Steluta Voica