Turcia a devenit oficial cea mai performantă economie a lumii. Creşterea economică de două cifre din primul trimestru o depăşeşte pe cea a Chinei! Turcia îşi ia revanşa faţă de vechea sa rivală, Grecia. În timp ce Elada se zbate la doi paşi de faliment, Turcia prosperă şi "inundă" piaţa grecească cu produse de export. Exporturile Turciei au încetinit însă către România în iunie, comparativ cu luna mai.
Europa se zbate în datorii, iar Grecia e în pragul falimentului, chiar şi cu proptelele financiare puse de UE şi FMI. Vecina şi vechea sa rivală, Turcia, cunoaşte însă o dezvoltare economică ameţitoare. În primul trimestru al anului, creşterea sa economică a ajuns la 11%, depăşind-o pe cea a Chinei! Creşterea a fost mai puternică decât a oricărui membru din G20 - grupul statelor celor mai dezvoltate. China, de pildă, a avut o creştere de "doar" 9,7 procente în primul trimestru, trecând, oficial, pe locul doi. Explozia economică a Turciei se sprijină în principal pe extinderea sectorului financiar, de retail şi pe domeniul construcţiilor, scrie The Wall Street Journal. Principala preocupare este însă cea legată de explozia creditelor bancare.
Exporturile turceşti cresc constant, dar nu ţin pasul cu importurile
Companiile turceşti au exportat bunuri în valoare de 11,5 miliarde de dolari doar în luna în iunie, în ciuda crizei europene şi a turbulenţelor din lumea arabă. Pentru moment, deprecierea lirei turceşti îi ajută pe exportatori. Nivelul exporturilor de anul acesta este mai bun decât cel de anul trecut (mai mare cu 25%), însă faptul că importurile au crescut într-un ritm şi mai alert (42,6%), determină o creştere a deficitului comercial, ajuns în prezent la 10,1 miliarde de dolari. "Campioană" la capitolul exporturi a fost industria auto, cu vânzări de 1,8 miliarde de dolari. Industria textilă a exportat în valoare de 1.48 miliarde, iar cea chimică - 1,46 miliarde. Turcia a exportat şi produse alimentare de 1,37 miliarde de dolari. Cele mai multe produse turceşti au luat drumul Germaniei, al Italiei şi al Marii Britanii. Totuşi, cea mai mare creştere în exporturile către o ţară faţă de nivelul anului precedent a fost către...Grecia! Într-o singură lună, Grecia a importat cu 58,6% mai multe produse turceşti. Totuşi, în iunie, mai puţine produse turceşti au fost exportate (faţă de luna mai) către Egipt, Statele Unite, Franţa şi România, relatează cotidianul Hurryet.
Proiecte faraonice
Poate la fel de importante pentru a ajunge la creşterea economică de două cifre sunt şi proiectele faraonice începute de guvernul Erdogan. Unul, aproape de finalizare, este linia de metrou de sub canalul Bosfor. Un altul a fost anunţat de Recep Tayip Erdogan la sfârşitul lunii aprilie: canalul Istanbul, o arteră paralelă cu Bosforul, care ar urma să deconsgestioneze traficul maritim pe Bosfor şi să rivalizeze cu canalul Panama. Noul „Canal Istanbul" va avea o lungime între 40 şi 50 de kilometri, o lăţime de aproximativ 150 de metri şi o adâncime de 25 de metri. Ar urma să permită tranzitul a 160 de vase zilnic (incluzând tancurile transportatoare de petrol), după ce va fi finalizat, peste opt ani. Deşi Erdogan a evitat să facă o estimare a costurilor, agenţia de presă Bloomberg susţine că proiectul va costa cel puţin 10 miliarde de dolari. Apoi, peste „Canalul Istanbul" urmează să fie construite poduri şi şosele, iar pe malurile sale vor fi ridicate clădiri rezidenţiale şi hoteluri luxoase. „Turcia are nevoie de un proiect magnific, nebunesc, până în 2023", a declarat Erdogan, cu referire la cea de-a 100-a aniversare a declarării Republicii Turcia.
Paratrăsnet pentru banii arabilor
În mod paradoxal, chiar dacă unele din statele arabe lovite de revolte în ultima vreme nu mai importă atât de multe produse turceşti, economia Turciei tot profită de pe urma turbulenţelor. Investitorii din ţări arabe precum Kuwait, Qatar sau Emiratele Arabe Unite au decis să fugă de haosul din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi să-şi plaseze banii în Turcia. Ei aleg în special sectorul imobiliar, aflat în continuă creştere, relatează Hurryet. Astfel, Kuwait Investment Authority, Qatar Investment Authority şi Abu Dabi Investment Authority au anunţat că vor face investiţii majore în clădiri de birouri, complexuri rezidenţiale, hoteluri şi mall-uri în Turcia. "Instabilitatea economică din Europa şi tensiunile din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord îi încurajează pe afacerişti să facă investiţii mari în Turcia", a explicat Avi Alkaş, preşedintele Jones Lang LaSalle Turkey. Investiţiile arabe în Turcia erau de 10,6 miliarde de dolari în 2010, dar anul acesta ele vor fi probabil duble.
Temeri şi politici "neortodoxe"
Creşterea economică record mai degrabă dă însă dureri de cap politicienilor şi economiştilor turci, decât motive de a sărbători. Cifra-record este un semn al "supraîncălzirii" economiei, cauzată de politici "neortodoxe" aplicate de banca centrală. O dată cu publicarea cifrelor de către biroul de statistică din Ankara, a crescut şi presiunea asupra băncii centrale a ţării de a pune frână exploziei de cereri de credite pe piaţa internă, care ar putea ameninţa stabilitatea financiară, scrie Bloomberg. O spune chiar guvernatorul băncii centrale, Erdem Basci.
Până acum, soluţia aplicată de Basci a fost să impună o limită asupra împrumuturilor, fără a creşte dobânda. Decizia, spunea el, ar aprecia moneda naţională (lira turcească), fără a afecta exporturile, deja lovite de criza din Europa, principala piaţă pentru produsele turceşti. Deficitul comercial creşte şi el, semn că exporturile turceşti au încetinit. Guvernatorul a solicitat şi sprijinul guvernului, cerând să fie păstrat orice surplus provenit din taxe, pentru a creşte astfel nivelul rezervelor. Volumul de împrumuturi bancare a crescut la un nivel de 36% anual, în condiţiile în care chiar şi vicepremierul Ali Babacan avertizase că "mai sănătos" ar fi un nivel de 25%. Profitul industriei bancare din Turcia a crescut şi el cu 8,7%, la 13 miliarde de dolari anul trecut. Economişti citaţi de Bloomberg spun însă că politica aplicată de banca centrală nu dă roade şi că e nevoie de o politică monetară mai strictă, în special de creşterea dobânzii aplicate de bancă (în prezent, de 6,25%).
Deficit record
Tot guvernatorul Erdem Basci a fost cel care a avertizat totodată că deficitul de cont curent a ajuns la un nivel record. Deficitul de cont curent s-a dublat faţă de anul precedent, ajungând la 63,4 miliarde de dolari în aprilie, ceea ce înseamnă 9% din PIB. PIB-ul actual ar Turciei este de 735 de miliarde de dolari. Cheltuielile bugetare au crescut cu 12% în primele cinci luni ale anului, depăşind cei 8% pe care şi-i programase guvernul turc pentru 2011.Autor:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu